Bine ați venit

Iubiți credincioși,

Dumnezeu vorbește necontenit omului, dar el nu-L poate asculta, căci este prea ocupat cu propriile-i gânduri și „activități” mărunte. Dacă omul modern ar avea capacitatea de a se deschide către Dumnezeu, ar primi răspunsurile pe care le caută și totodată ar obține pacea sa lăuntrică. Se poate porni de oriunde, de la orice eveniment din viața noastră, de la orice gând sau trăire, de la orice informație pe care o primim, indiferent de „canalul” pe care ni se transmite. Dar, mai ales, putem primi răspunsuri aplecându-ne asupra Sfintelor Evanghelii, chiar și când acestea, aparent, au alt subiect decât cel care ne interesează pe noi. Lectura Sfintei Scripturi ne hrănește sufletește și ne oferă răspunsuri la problemele vieții noastre, după cum ne îndeamnă Mântuitorul Hristos: „cercetați Scripturile, căci în ele aveți viață veșnică și ele sunt cele ce mărturisesc despre Mine” (Ioan 5, 39). Sfântul Ioan Gură de Aur îi îndemna pe credincioși nu doar să aibă în locuințe și în mâini Sfânta Scriptură, ci să păstreze și în inimile lor cuvintele ei (Omilia a XI-a la Evanghelia după Ioan).

Prezentând concepția sa despre Sfânta Scriptură, ca mijloc de perfecționare morală, Sf. Ioan Hrisostom o redă în termeni oratorici, spunând că ea întărește curajul, răcorește și odihnește sufletul mai bine decât umbra unui frunziș bogat pe un călător ostenit de oboseala drumului. Ea este pavăza de apărare împotriva păcatelor și poartă de intrare în Împărăția cerurilor. Sfânta Scriptură oferă credincioșilor și exemplul drepților și al sfinților, care au îndeplinit voia lui Dumnezeu, constituind astfel și un puternic stimulent pentru creștinul dornic de progres moral. Sfântul Ioan precizează că ea ne face cunoscută viața creștinilor din timpurile apostolice, aceasta ajutându-l pe creștin să-și îndrepte și să-și transfigureze viața luând ca pildă de urmat pe Sfinții Apostoli, pe mucenicii, cuvioșii sau cei care au trăit cucernic în Hristos (Omilii la Facere, omilia XI, IV).